La conținut

Părți de vorbire și flexiune

Limba slovacă distinge 6 cazuri care sunt în mod tradițional numerotate:

  • 1. Caz – Nominativ (N)
  • 2.Caz - Genitiv (G)
  • 3. Caz - Dativ(D)
  • 4. Caz - Acuzativ (A)
  • 6. Caz - Locativ (L)
  • 7.Caz - Instrumental (I)

Al cincilea caz Vocativul abia se mai folosește la prezent. În funcția ui de adresare a fost înlocuit prin/de nominativ.

  • Ako sa máte, pán Kováč?
  • Kde bývaš, Zuzka?
  • Otec, kedy prídeš?

Numai puține forma de vocativ se păstrează și se folosesc până astăzi:
pane, človeče, bože, majstre, šéfe, chlapče, otče, synu, bratku, priateľu, švagre, kmotre, chlape, Zuzi, babi, oci, mami.

Nominativ

Nominativul este primul caz în limba slovacă. Ca formă de bază a unui cuvânt declinar se indică mereu ca formă de nominativ în dicționare. Răspunde la întrebările: kto? čo?

Subiectul unei propoziții stă de cele mai multe ori la nominativ.

  • žena je pekná.
  • Žiak píše úlohu.
  • Slovensko leží v strednej Európe.

Nominativul se folosește la adresare (el a înlocuit aproape complet al cincilea caz folosit, vocativul)

Genitiv

Genitivul este al doilea caz în limba slovacă. Răspunde la întebarea : koho? čoho? de ex.:

Idem z domu.
Idem od domu.
Idem do domu.

Genitivul se utilizează de asemenea pentru a exprima posesia:

  • Lenka knihu. To je kniha Lenky.
  • Môj otec auto. To je auto môjho otca.
  • LenkaTo je dom Lenky.
  • PeterTo je auto Petra.
  • žiakTo je zošit žiaka.
  • priateliaTo knihy priateľov.
  • môj priateľTo je pes môjho priateľa.

Vedeți și: Declinarea pronumelor personale

Dativ

Dativul este al treilea caz în limba slovacă. Răspunde la întrebările: komu? čomu?

Daj bratovi knihu.
= Dă-i fratelui cartea.
Toto tričko sa mi páči.
= Acest tricou îmi place.
Páčia sa vám tieto nohavice?
= Vă plac acești pantaloni?
Zuzke sa tieto nohavice nepáčia.
= Lui Susi nu-i plac acești pantaloni.

Acuzativ

Acuzativ ul este al patrulea caz în limba slovacă și unul dintre cele mai frecvent utilizate cazuri. El denumește obiectul direct ( cel care este afectat de acțiune ) și se folosește cu următoarele verbe : vidieť, robiť, mať

  • Peter, čo vidíš na tejto fotografii?
  • Je tam môj otec, moja mama a naše auto. (N)
  • Vidím môjho otca, moju mamu a naše auto. (A)
  • tam jeho študenti, jej deti a ich knihy. (N)
  • Vidím jeho študentov, jej deti a ich knihy. (A)
  • Kde je moja kniha? (N)
  • Ja mám tvoju knihu. (A)
  • Čo robíš? Robím domácu úlohu. (A)

Locativ

Locativul este al șaselea caz în limba slovacă. El răspunde la întrebările: o kom? o čom?

Locativul stă MEREU în legătură cu o prepoziție și de aceea este denumit caz prepozițional.

  • Rozprávame sa o prázdninách.
  • Kde je Zuzka? Zuzka je v škole.
  • Na námestí sa koná koncert.
  • Kde bývaš? Bývam v Bratislave.

Adesea el este utilizat la expresii temporale:

  • Ráno vstávam o siedmej.
  • O dvanástej obedujeme.
  • Prídem po piatej hodine.

Instrumental

Instrumentalul este al șaptelea caz în limba slovacă. Răspunde la întebarea : (s) kým? (s) čím?

Instrumentalul fără prepoziție (kým? čím?) exprimă un mijloc, de exemplu de transport, de plată, etc.

  • byť niečím/niekým
  • stať sa niečím/niekým
  • zaoberať sa niečím/niekým
  • živiť sa niečím
  • inšpirovať sa niečím/niekým
  • cestovať niečím
  • platiť niečím
  • prekvapiť niečím
  • zásobovať niečím
  • pokrývať niečím
  • dláždiť niečím
  • zabávať niečím
  • Čím cestuješ do školy?
  • Cestujem autobusom/vlakom/električkou.
  • Môžem platiť kreditnou kartou?
  • Po meste turisti cestujú taxíkmi.
  • Píšeme farebnými ceruzkami.
  • Nejedz rukami.
  • Deti sa utierajú uterákmi.
  • Nezaoberáme sa parciálnymi problémami.
  • Študenti prekvapili originálnymi nápadmi.
  • Inšpiruje sa bojovými umeniami.
  • Bufet zásobujeme minerálkami.

Instrumentalul poate fi, de asemenea combinat cu prepoziție: s (so), pod, nad, pred, za, medzi

  • S kým ideš do mesta?
  • Idem s bratom.
  • Karol sa stretol s priateľmi.
  • Rozprávam sa so spolužiakmi.
  • Dieťa sa hrá s hračkami.
  • Rozprávame sa s priateľmi a kamarátmi pri káve.
  • Parkujeme pred vašimi oknami.
  • Nové obchodné centrum stavajú za záhradami.
  • Pod nohami máme pevnú zem.
  • Vietor zúril nad lesmi a horami.
  • Medzi domami je krásny park.

El trebuie sa fie diferențiat între :

  • S kým ideš do školy? S priateľmi. = Ja a priatelia ideme do školy.
  • Čím/ako ideš do školy? Autobusom. = Ja idem do školy autobusom. = cu autobuzul

Prepoziția s are o formă vocalizată la cuvintele, care încep cu s, š, z, ž (pentru ușurarea pronunției). Prepoziția vocalizată so se pronunță [zo], de ex.:

  • so svetrom [zo svetrom]
  • so školou [zo školou]
  • so záhradou [zo záhradou]
  • so žiakmi [zo žiakmi]

Prepozițiile pod, nad, pred, za, medzi au o semnificație spațială/de spațiu. Ele se folosesc cu instrumentalul, când vor să determine un loc (Unde?). Prepozițiile pred și medzi pot avea , de asemenea, o semnificație temporală:

  • Prišla som skoro, ešte pred študentkami.
  • Medzi štvrtou a šiestou (hodinou) sme boli na večeri.
Sus